DE MARIA SERBANESCU
Intr-o zi de primavara, un Ghiocel alb ca zapada, statea pe un camp. El se gandea unde ar putea gasi un prieten. - Cred ca o sa ma duc pe campul Grauntelor! Sper sa gasesc pe cineva! Dupa cateva minute, ajunse si striga: - Este cineva aici? Se pare ca nu. Cred ca voi merge pe partea cealalta! - Buna, Ghiocelule! spuse un iedut. - M-AI SPERIAT! - Scuza-ma! Nu a fost cu intentie. - Te iert. - Ce cauti pe aici? Ghioceii infloresc pe campul celalalt! - Am venit in cautarea unui prieten! - Cum vrei sa fie acest prieten! - Pai......., vreau sa fie dragut, sa ma respecte si sa ma asculte atunci cand vorbesc! - Pot fi eu prietenul tau? - DESIGUR!!! Mi-am gasit un prieten!!!!!!!! Ei si uite asa Ghiocelul si iedutul au ramas prieteni pana la adanci batraneti!!!!

Este superba! Bravo,Maria! Te pup!